“DUPA
NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
Comentarii
pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea
(Urmare)
Partea
a IX-a
X.
BATALIA DINTRE SOCIALISM SI COMUNISM PENTRU ROMANIA. FAZA NEOKOMINTERNISTA
(1945-1990)
In decembrie 1989, impotriva unui regim socialist
(retineti SOCIALIST, nu comunist), care masca o dictatura nu personala ci a
unei nomenklaturi gerontocrate de partid, doua categorii de oameni s-au aflat
in strada, facand posibila schimbarea: revolutionarii si militarii. Au
fraternizat pe tancuri in numele LIBERTATII, facand inutil efortul celor peste
100.000 de militari profesionisti apartinand tuturor statelor membre ale celor
doua tratate, adusi inca din iunie in Romania, spre a produce dezmembrarea
acesteia. Facand sa cada toate planurile de razboi civil, revolutionarii si
militarii au dat sacrificii de sange, dar au pastrat, cel putin, Romania
intreaga, chiar daca in locul LIBERTATII au primit…… “Democratie”. Pentru ca,
in timp ce ei serbau LIBERTATEA, inotand prin sangele lor, sobolanii s-au catarat
la cascavalul Puterii si, in deplin acord cu scenaristii straini, au distrus
complet si au jefuit ca-n codru Tara.
Industria a fost facuta praf de catre concurenta si
vanduta pe nimic, la fel pamanturile, minele si milioanele de apartamente,
adica tot ceea ce au produs, zeci de ani, generatiile de romani excluse de la
Putere dupa decembrie ’89 prin anatemizarea drept “comuniste”. Sute de miliarde
de dolari au luat drumul strainatatii, dar unde sunt restul? Evident, la sutele
de milionari in dolari si euro, majoritatea fosti indivizi fara capatai, fara
Dumnezeu si lege, semialfabetizati sau, in cel mai bun caz, agramati.
Patria, “recunoscatoare”, a dat o prima Lege a
Recunostintei, Legea 42/1990, pentru ca hotii aveau nevoie de timp sa se
consolideze la Putere. Recunoasterea si drepturile acordate urmasilor
decedatilor, ranitilor sau luptatorilor cu merite deosebite s-a rasfrant prin
dispozitiile Art.16 “in mod
corespunzator” si asupra “militarilor
de orice grad, precum si personalului civil din MApN si MAI care si-au jertfit
viata sau au fost raniti in luptele pentru victoria revolutiei sau in legatura
cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, cat si urmasilor acestora”,
adica unui numar de 782 de militari, politisti si lucratori in serviciile de informatii
si contrainformatii.
Sibilinic, in Art.1, al.3 din Constitutia, slugarnica
fata de UE, din 2003, “demnitatea
omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii unmane, dreptatea si pluralismul politic” au fost garantate
drept “valori supreme, in spiritul
traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din
decembrie 1989.”
Praf in ochi! Maurul isi facuse datoria, maurul
trebuia sa moara! Intai au fost distrusi militarii. Abia refacute dupa tradarea
ordinarului spion triplu I.M. PACIPA,
serviciile de informatii si contrainformatii au fost facute praf, cei mai buni
specialisti fiind aruncati pe drumuri in 1990. Fara nici o sursa de venit
deoarece, dupa imbecilul “Ce ati facut in ultimii 5 ani?” s-a lansat, prin
lege, catastrofala idee, sinucigasa pentru popor si Tara, ca cine a slujit
interesele Romaniei in serviciile de informatii si contrainformatii este un
ticalos “eroi” fiind tradatorii ordinari de tipul PACIPA si RACEANU, adica cei
care au slujit CIA, KGB/FSB, MOSAD, SEDECE, MOVE, KEOD, etc.! Fiindca, nu-i
asa, tradatorii nostri si spionii altor state, care au tras in noi, ca la balci
, in 1989, nu mai pot dormi de dragul propasirii si libertatii noastre! O
campanie dementa, dusa, prin intermediul unor descreierati manipulati! In
perspectiva integrarii in….. NICIUNDE si in NICAIERI, armata fost redusa de la
320.000 de luptatori la 52.500 de persoane, majoritatea fatuci cu diverse
cursuri de 2 -3 zile facute aiurea pentru “specializare” (inclusiv Nuti UDREA a
ajuns doctorand in Stiinte Militare), iar stagiul militar obligatoriu a fost
desfiintat, depozitele si unitatile militare fiind pazite, azi, de body-guarzi.
Internelor le-au venit randul mai tarziu, 21.000 de profesionisti fiind
aruncati afara de “branconierul” IGAS, in 2011- inceputul lui 2012. Pentru ca
disponibilizatii sa nu-si apere dreptul la munca si cariera cu arma, li s-a
consfintit, prin legi organice (164/2001 si 179/2004) compensatii, drepturi
banesti si dreptul la noi cariere in viata civila. Toate au fost lichidate de
tandemul Boc–Basescu ulterior, in perioada 2009 – 2011, prin legi ale
genocidului si tradarii nationale.
In paralel, revolutionarii au fost infestati cu
impostori, reprezentanti ai noii Puteri care au primit certificate post factum, li s-a creat iluzia
importantei sociale, inventandu-se un Secretariat de Stat pentru problemele
Revolutionarilor din Decembrie ’89 in subordinea Guvernului, ai carui sefi au
bunul obicei sa intre direct in puscarie dupa predarea functiei, au fost
stimulati sa creeze doua sindicate si zeci de asociatii, ca sa nu poata sa
reactioneze unitar, sa se afilieze politic la PSD sau PD, apoi au fost
incriminati in bloc dupa aparitia Legii 341/2004, din 2010, guvernul Boc
sistandu-le, ilegal, si plata indemnizatiilor.
S-a incercat si opunerea revolutionarilor fata de
militari, in contextul declansarii razboiului imagologig si psihologic,
declansat in ianuarie 2008 impotriva rezervistilor. Nu s-a reusit pentru ca,
infiintat la timp, in 2009, SCMD a incheiat rapid aliante cu principalele
organizatii ale revolutionarilor, atragand in jurul lor, ca semnatari ai
Platformei Civice in cadrul CNSC, zeci de sindicate si ONG-uri, care au
constituit un front comun de actiune al Societatii Civile. Marile manifestatii
din 2011 si 2012 ale sociatatii civile romanesti i-au
avut in frunte pe militari si revolutionari, carora li se datoreaza, in cea mai
mare masura, succesele electorale ale USL din 2012. A doua zi dupa ce a ajuns la Putere, insa,
USL a uitat sloganul “Dreptate pana la capat!”, promisiunile, facute prin
semnatura la 14 iulie 2012, in favoarea “coabitarii”. Legile genocidului au
continuat sa fie aplicate, numai revolutionarii si rezervistii, de acum oameni
in varsta, bolnavi, fara alte venituri decat indemnizatiile ciuntite, pierzand,
impreuna, peste 35.000 de persoane, care au “parasit, pe cale naturala,
sistemul”.
In locul dreptatii promise, rezervistii au primit,
dupa doi ani de chin, o reparatie partiala (Legea 241/2013), iar
revolutionarii…….. o prima tentativa de a se elimina din randurile lor
militarii (695 de persoane, inclusiv martirii Trosca si Cotuna), copiii sub 14
ani, buni sa moara in decembrie 1989, dar sa nu aiba drepturi pe motiv ca nu
avut “discernamant” sau cei care nu au stiut sa-si preschimbe respectivele
certificate (total, 2779 de persoane), celorlalti drepturile fiindu-le
suspendate. Drept urmare, SCMD si SRR Decembrie’89 au protestat impreuna si
negociat impreuna cu dl. secretar de stat Victor Socaciu.
Indiferent de cine este la Putere, se pare ca drumul
Romaniei spre desfiintare nu poate fi barat.
Dovedind necunoasterea Constitutiei si o totala
necunoastere a Istoriei, guvernul a emis, la 21 martie a.c., OUG nr.11/2014,
privind reorganizarea la nivelul administratiei publice centrale, care proclama
la Art.2, al. 1, “Secretariatul de Stat
pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, organ de specialitate al
adminstratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea
Guvernului, isi schimba denumirea in Secretariatul de stat pentru recunoasterea
meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in
perioada 1945 - 1989.”
Dintr-o data, Revolutia romana este stearsa, anticonstitutional,
din Istorie si, odata cu ea, si revolutionarii. Mi-as permite sa le intreb,
insa, pe “geniile” care au formulat textul, cine a instaurat in Romania “un
regim comunist in 1945?”. Asa-zis-ul rege Mihai? Dar in 1989?...... Ion
Iliescu? Daca Traian Basescu s-a declarat “comunist” la alegerile din 2004, sa
intelegem ca zisul regim continua si astazi? Iar daca Nicolae Ceausescu insusi
nu a avut curajul sa declare Romania stat comunist ci SOCIALIST, vorbind de
instaurarea comunismului, candva, in viitor, la Pastele cailor, cand va curge
lapte si miere, despre ce comunism vorbesc agramatii Guvernului?
La aliniatul 2, ordonanta este si mai transanta: “Secretariatul de stat pentru recunoasterea
meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in
perioada 1945-1989 indeplineste functia de autoritate de stat in domeniul
fostilor detinuti politici, cu respectarea dispozitiilor legale privind
drepturile acestora.”
Adio mortii din decembrie 1989! N-au existat! Adio
fraternizarea romaneasca! Adio revolutionarii si militarii pe sacrificiul
carorara s-au ridicat la Putere si la furt generalizat impostorii
autoproclamatei clase politice si ai “elitei” intelectuale care, slujind
interese straine si interese personale meschine, conduc Romania spre dezmembrarea
si disparitia, initial prevazute. In plus, se pune intrebarea: Ce are sura cu
prefectura? Ce au in comun evenimentele din 1989 cu matusalemicii (daca mai
traiesc) luptatori din anii 40-50 impotriva ocupantului sovietic?
Ca istoric, afirm ca numai un agent strain sau un
analfabet poate trata otova perioada 1945-1989, care se imparte in trei epoci
distincte, fiecare cu perioade si subperioade:
- Perioada
1944-1964 a ocupatiei sovietice, a genocidului romanesc si a rezistentei
romanilor impotriva ocupantului;
- Perioada
1964-1978 a victoriei nationale sub masca “socialismului romanesc”si a marelui
efort creator al poporului roman, deschis spre Occident, in toate
domeniile vietii economice, sociale si culturale, perioada a marilor
realizari economice, ulterior furate sau distruse;
- Perioada
1978-1989 a pregatirii “revolutiei spontane”, de inspiratie Est-Vest.
1.
Prima perioada, zisa
“comunista”, este rezultatul unei tradari, fara precedent, in istoria
popoarelor, cand, eludand inainte de ratificare acordul incheiat, in aprilie
1944, de Carol al II - lea din Mexic cu Stalin (care prevedea, inclusiv,
ramanerea Basarabiei si Bucovinei de Nord in granitele Romaniei), asazisul rege
Mihai, fosta marioneta a lui Hitler, a decapitat Statul si armata, arestand-ul
pe Maresal si punand Tara la dispozitia Armatei Rosii. Romania a fost rapid
ocupata, 6 divizii au fost luate in prizonierat pe 27 august 1944, alte mii de
militari si civili luati prizonieri pana la 1 octombrie 1944, cand intreaga
armata romana (1.178.000 de oameni) a fost disponibilizata. Basarabia a fost
abandonata rusilor si 62.000 de romani basarabeni, din teritoriul ramas,
predati la cheie de Mihai si dusi direct in Siberia. Declansand genocidul in
Basarabia, sovieticii au declansat in Romania operatiunea de cautare si
lichidare a ofiterilor nostri de informatii, a romanilor basarabeni implicati
in Unirea de la 1918, putinii care au scapat, ca maiorul Catele cu familia,
fiind interceptati la Viena de specialistul NKVD (fost GESTAPO) Denis
PATAPIEVICI, polonezul care, de teama conationalilor sai, s-a ferit sa se
intoarca in Polonia natala, si-a schimbat numele in DIONIS, a optat pentru
Romania si a fost infiltrat de catre NKVD ca expert la Banca Nationala. Rusii
au vanat toti militarii, toti intelectualii, profesorii, preotii, taranii
gospodari proclamati “chiaburi” (culaci), trimitandu-i in inchisori, in lagare
sau deportandu-i.
Deoarece, Partidul Socialist-Comunist din Romania,
infiintat la 8 mai 1921, de Internationala a III-a Comunista (Komintern),
nestatutar denumit, la 4 octombrie 1922, “Partidul Comunist din Romania” avea
sub o suta de membri (cunoscutul SAMI Vianu primea, la 1 octombrie 1944,
carnetul de membru cu nr. 241), majoritatea agenti fugiti in URSS sau internati
in lagare, deci nu conta, Kominternul a adus mii de cetateni straini, bolsevici
instruiti la Moscova, pentru a prelua conducerea Coloanei a V-a din interior,
in frunte cu Ana Pauker, Vasile Luca si Teoharie Georgescu. Ei aveau sa se
infiltreze la nivel de conducere in toate structurile, fiind adevaratii
criminali vinovati de genocidul romanesc, inceput sub patronajul “regelui”
devenit favorit al lui Stalin, care l-a mai lasat sa se joace vreo 3 ani de-a
mecanicul cu cele 2 avioane si masinile trimise cadou, odata cu decernarea
Ordinului Pobeda. Numele vinovatilor, pe care nu-i pomeneste nimeni si care au
murit intre timp, care prin SUA, care prin Ungaria, care prin Israel, deoarece
fiii si nepotii lor, educati in spirit Kominternist, ne dau, din 1990,
“democratie la tot cartierul”, sunt: Ana Pauker (Hannah Robinsohn, mama Maiei
Pauker, fosta instructoare de pionieri si colega cu Ana Blandiana in Alianta
Civica), Silviu Brucan (Saul Bruckner, sotul procurorului criminal Sidorovici),
Vasile Luca (Luca Laszlo), Iosif Chisinevski (Jakob Broitman), Teoharie
Georgescu (Burah Tescovici), Ilka Waserman, Abraham Guttman, Miron
Constantinescu (Meher Kohn), Moise Haupt, Laurian Rechter (Zamfir), Heinz
Guttman, Wilman Suder, Walter Neulander (Nemeth, ulterior Roman), Iulian Sorin,
Denis Patapievici, Leonard si Hermina Tisminitki (Tismaneanu), Misu Dulberger,
Razvan Sergiu, T. Ceaslovski, Neidman Gingol, Leon Davidovici (Muresan), Sanda
Franco, Barbu Lenobel, Nicu Negru, Louise Segal, Clara Gersohn, Estera Hosu,
Hedda Katz (viitoarea aliantocivista Ileana Vrancea) Herbert Estera, Viorica
Wincler, Ella Mateescu, Gisela Vass, etc.
Se acuza ca, la 6 martie 1945, comunistii au preluat
puterea si s-a instalat Regimul Comunist. Fals! In Regatul Romania, “regele” a
dat Guvernul mosierului Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor,
formatiune care l-a format, in coalitie cu PSD, PNT, PNL si Partidul Socialist
Comunist din Romania. Se mai acuza ca, la 23 noiembrie 1946, comunistii au
organizat si furat alegerile. Fals! Alegerile au fost organizate de Guvernul
multicolor si castigate de o coalitie numita Blocul Partidelor Democrate
formata, in ordine importantei, din PSD (2,5 milioane), Frontul Plugarilor
(700.000), PNT–Alexandrescu,
PNL-Tatarascu, Uniunea Populara Maghiara, Comitetul Democratic Evreiesc
si, ultimul pe lista, PSCR sau Partidul Comunist din Romania. Au castigat cu
79,86%, in conditiile in care resturile partidelor istorice, daca ar fi votat
macar unit, ar fi putut trece de 53% (PNL Bratianu, PNT Maniu, PNT Lupu, etc). Dar cum sa se voteze unit, cand la romani
orice gogoman se crede geniu, distruge creatia facuta de altii, astfel ca aveam
4 PNT-uri, 4 PNL-uri, etc.
Acuza pe care celebrul Onisifor Ghibu i-a adus-o, in
1950, lui Petru Groza nu a fost de bolsevizare, ci de tradare in fata
ocupantului strain: ”…ai consimtit sa
prezidezi fara nici un scrupul, un guvern, in compozitia caruia au intrat, la
cele mai importante departamente: Externe, Armata, Finante, ministri care nu
sunt nici cetateni romani, nici romani de sange si suflet, …. ca: Ana Pauker,
ruteanul Emil Botnaras si ungurul Vasile Luca, toti trei cetateni sovietici. Nu
cred sa mai fi existat vreodata, in intreaga lume o asemenea anomalie si nu
cred ca se poate justifica cumva aceasta imensa monstruozitate, care
echivaleaza cu anticamera asasinarii Romaniei ca stat si a romanismului ca
popor si rasa.” Sa nu uitam ca, pentru aceasta victorie, Mihai I a fost
personal felicitat pe 7 martie 1945, la Palat, de “guvernatorul” Andrei
Visinski, Maresalul Malinovski, presedintele……Comisiei Aliate de Control din
Romania (deci exista si binecuvantarea anglo-americana), consilierul sau
politic - contraamiralul Bogdenko, generalii Susaikov, Vinogradov si ministrul
plenipotentiar sovietic la Bucuresti - A.P. Pavlov.
Rezistenta nationala manifesta, in conditiile
ocupatiei totale, tocmai in jurul si cu sprijinul “comunistilor” de origine
romana si social-democratilor romani a inregistrat primele succese in octombrie
1946, prin cooptarea legionarilor lui Comaniciu in Partidul Comunist din
Romania si, la 23 februarie 1948, prin romanizarea totala a acestuia, gratie
fuziunii cu social-democratii, sub numele de Partidul Muncitoresc Roman (PRM).
Dupa un an au aderat si socialistii (PSD-Stefan Voitec) astfel ca, in fruntea
noii structuri, Gheorghiu Dej a reusit sa obtina de la Stalin acordul de
eliminare de la conducerea tarii (27 mai 1952) a trio-ului terorist Ana Pauker,
Vasile Luca, Teoharie Georgescu. A fost o colaborare tacita intre socialistii
(nationalisti) rusi si socialistii (nationalisti) romani impotriva adversarului
comun – comunismul (globalismul) de esenta marxista si expresie universala. Eliminarea
kominternistilor a continuat, cu prudenta, dupa moartea lui Stalin (5 martie
1953) si accelerat dupa ce, in iunie 1958, Dej a obtinut scoaterea trupelor
sovietice de ocupatie din tara, fapt care avea sa il coste viata, fiind
lichidat de celebrul “Laborator de otravuri” (19martie 1965). Paralel cu
pieptanarea structurilor de putere, de kominternisti, Dej a trecut la
eliminarea declasatilor agramati ajunsi, peste noapte, generali si ministri, a
tuturor ofiterilor cu sotii rusoaice apoi, a tuturor celor cu studii la
Moscova. Victoria patriotismului romanesc si inceputul orientarii catre
Occident a fost legata de “Declaratia din aprilie” (22 aprilie 1964). In plus,
a eliberat si integrat social majoritatea patriotilor arestati de uneltele
regimului stalinist de ocupatie, proces finalizat de Nicolae Ceausescu. Numai
un tradator sau un nedotat ii poate condamna pentru acest gest national.
A fost Republica Populara Romana a acestor ani, cu un
partid muncitoresc in frunte, o Romanie comunista, sau o tara ai carei
cetateni, gemand sub ocupatia ruseasca si calcati in picioare de kominternisti,
au reusit, in cele din urma, sa iasa la lumina?
2.
Perioada 1964 – 1978
a fost perioada modernizarii, sub aspect industrial, economico-financiar si
cultural a Romaniei, a dizidentei fatise fata de Moscova si a orientarii spre
Occident si Lumea a treia.
Politic, abia acum, 24 iulie 1965, sub Nicolae
Ceausescu, se creeaza Partidul Comunist Roman (numit asa din ratiuni de
prudenta, dar, in realitate, Socialist si Nationalist) care initiaza relatiile
politice si economice cu RF Germania, Franta , SUA, Israel si lumea araba.
Bazandu-se (nejustificat de mult) pe aceste relatii, Romania se impotriveste,
fatis, Moscovei. PCR ajunge la un efectiv de 4 milioane, deci, practic,
dispare, rolul de partid avand-ul NOMENKLATURA (cuvant scos din vocabularul
nostru dupa martie 1990). Majoritatea kominternistilor au fugit in strainatate,
dar agentii - conserva au ramas strecurati in ministerele care gestionau
finantele si imaginea (BNR, Ministerul Economiei, Finantelor, Culturii
Invatamantului), coordonand educatia si asazisa formare a “omului de tip nou”
prin Uniunea Scriitorilor, radio, apoi TVR, studiourile cinematografice,
uniunile de creatie, presa scrisa si revistele literare: Lumea Noua, Cuvantul
liber, Lupta de clasa, Romania literara. Numele agentilor de influenta?: Zaharia
Stancu, George Ivascu, George Macovescu, Leonte Rautu, Geo Bogza, Eugen
Jebeleanu, Dan Desliu, Alexandru Jar, Felix Aderca, Maria Arsene, Ion Pas,
Serban Nedelcu, Radu Popescu, Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu,
Radu Boureanu, Maria Banus, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Moise Kohn
(Crohmalniceanu), Traian Selmaru, Nicolae Moraru, Ion Witner, Savin Bratu, Otilia
Cazimir, Mioara Cremene si, nu in ultimul rand, puiul de cuc, strecurat in
familia Lovinescu, zisa Monica Lovinescu, adusa in 1968 in scop de contracarare,
in locul onestului Jean Popper, la sectia romana a oficinei mixte de spionaj
Est-Vest, Europa Libera. Ea avea sa colaboreze perfect in tara cu Hedda Katz,
“lovinescolatra” care condusese in anii ‘45-‘55, batalioanele de asalt din
universitati impotriva marilor carturari gen Calinescu si Dinu Pillat. Sub noul
nume Ileana Vrancea, aceasta si-a asumat sarcina readucerii in discutii a
marilor valori ale culturii romane, eliminate tot de ea. Obiectivul principal,
insa, a constat in contracararea noilor tineri intelectuali romani,
impiedicarea afirmarii lor, compromiterea si, in final, executarea lor ritualica
pe catafalc: Romulus Zaharia, Ion Lancranjan, Francisc Pacurariu, Marin Preda,
Eugen Barbu, Paul Anghel, Cezar Ivanescu, Marin Sorescu, Adrian Paunescu, Mihai
Ungheanu, Dinu Flamand, Aurora Cornu, Ion Iuga, Gheorghe Anca, Mircea
Iorgulescu, Petru Popescu, Mircea Micu, Gheorghe Pitut, Grigore Hagiu, Ilie
Constantin, Marius Robescu, Sanziana Pop, Vintila Ivanceanu, Cristian Tudor
Popescu, Raoul Sorban etc.
Pe alte planuri s-a actionat pentru distrugera
imaginii lui Eminescu, Radu Gyr si a altor valori clasice ale culturii
romanesti, dar si pentru crearea viitorilor “dizidenti” politici post-factum,
adica a latrailor pregatiti pentru anii ’90 de Gheorghe (Gogu) Radulescu in
uriasul lui pat rotund de la Comana.
A fost aceasta etapa,
a marilor realizari economice si culturale romanesti, “comunista” sau,
cum este cu ura acuzata, “nationalista?”. Totul se arunca in capul lui Nicolae
Ceausescu, desi toate initiativele lui erau a doua zi contracarate de trio-ul
care conducea Romania, din umbra lui, prin intermediul Elenei Ceausescu, fosta
“randunica” a lui Gogu Radulescu. Nu este vorba despre Apostol, Brucan sau
Raceanu, ci de spre necunoscutii, pentru public, STEFAN VOICU, TUDOR OLARU si
cel pentru care toata “telectualitatea” postdecembrista semna, in 1990, petitii
de sustinere – GOGU RADULESCU.
3.
Perioada 1978 – 1989,
deschisa de tradarea lui Pacipa, care ne-a produs o paguba de 7 miliarde USD
(adaugata la cele 8 miliarde paguba produsa de cutremurul din 1977), poate fi
considerata, “pregatirea de artilerie” a evenimentelor din decmbrie 1989, nu
numai in Romania, ci in tot Estul. Scenariul serviciilor sovieto-americane,
admirabil prezentat de Tudor Eliad in lucrarea “Timisoara mi amor”, s-a tradus
la noi prin blocarea economica provocata, distrugerea sistematica a
invatamantului si culturii, criza artificiala indusa in toate domeniile, de la
economie si cultura, la sanatate si constiinta nationala si o crunta lovire a
romanului in stomac pentru a iesi in
strada. Munti de cartofi putrezeau in Harghita si Covasna, porcii se
salbaticeau in Tulcea, dar marfurile nu aveau voie sa paraseasca judetele,
pentru ca romanii, infometati, sa iasa in strada pe fondul unui iritant cult al
personalitatii, “implementat” nu de Ceausescu, ci de batranii si noii
kominternisti care detineau monopolul imaginii. Cu sprijinul a 100.000 de
militari profesionisti straini care au actionat in strada, creindu-ne, pe viu,
“Razboiul stelelor”, au incercat sa ne asmuta intr-un razboi civil care sa duca
la dezmembrarea Romaniei. Dar n-a tinut, tocmai datorita Revolutiei, adica a
fraternizarii, in strada, a milioanelor de romani, care i-au lasat….fara
adversari. Cum razboi fara adversar nu se poate, ne-au servit povestea cu “terorismul”
fara “teroristi”. Apoi au incercat sa ne serveasca Revolutia fara…….revolutionari,
entuziastii lui Decembrie fiind insultati, declasati si porcaiti in toate
felurile. Fiindca nu a tinut, astazi, prin OUG nr.11/2014, se sterge si ideea
de Revolutie din Istorie. Pretextul pentru “stupid people” este acela ca se
incearca eliminarea impostorilor dintre revolutionari, iar pentru cei
“dastepti” ca se are in vedere pedepsirea lui Ion ILIESCU. Fara Ion ILIESCU si
fara adevaratii detinuti politici, care nu au existat in perioada lui
Ceausescu, dar astazi exista (V.A.STANCULESCU, V. BABIUC, Dtru. CIOFLINA, D.T.
REMES, Adrian NASTASE etc.), acum nu am mai fi avut Tara. Reamintim cuvintele
lui Brucan catre un tanarul si anonimul “revolutionar”, Petre Roman, care voia
sa i se arunce lui ILIESCU in brate in cladirea CC-ului: “Nu te baga, lasa-l pe asta DEOCAMDATA,
pentru ca pe tine nu te cunoaste, INCA, nimeni” Si mai reamintim faptul
ca primul ordin al noii Puteri, adica al lui Ion ILIESCU, cel care inca nu
intelesese ca a fost aruncat in cladirea
CC-ului, printre hiene – “Numesc Ministrul Apararii Nationale pe
tovarasul Victor Atanasie STANCULESCU” a fost imediat contracarat de
urletele kominternistilor si neokominternistilor prezenti: “Nu, este tovarasul MILITARU
aici!” Militaru, pe numele lui adevarat LAPADAT, adica GRU!
Cine erau kominternistii? Pai, cei 6 care s-au dus in
’92 peste ILIESCU la Cotroceni, a doua zi dupa alegerile constitutionale,
dandu-i cu pumnul in masa si urlandu-i, in fata garzii impietrite de spaima, “Auzi,
ba, sa-ti iasa din cap ca faci ce vrei tu in tara asta! Nici macar cat
traiesti, nu stabilesti tu!”
Cine sunt neokominternistii? Puii (fiii si nepotii)
celor dintai si cei recrutati, in perioada 1980 -1985, de serviciile straine in
numele “democratiei” de interes personal si care i-au eliminat pe romantici si
pe revolutionari, conducand Romania spre dezastru, in interes strain. Reamintim
cuvintele primului sef al adminsitratiei prezidentiale, la aducerea in echipa,
a unui “tehnocrat, intarziat la “cursuri” in afara: “Tu de-al cui esti ba, de-al
KGB-ului, de-al CIA-ului, de-al MOSSAD-ului? Hai, hai, ca aicea, fiecare este
de al cuiva!”.
Distrugerea noastra, sistematica si programata, ca
popor si tara, a fost posibila, prin cunoasterea tarelor noastre psihologice,
prin invrajbirea noastra, prin intoarcerea romanului impotriva romanului. Un
intreg popor a fost indemnat, stimulat sa-si urasca militarii! Astazi, un
intreg popor, lipsit de conducere la nivel de sindicate, de tineret, de
organizatii nationale sau de stat, este stimulat sa-si urasca revolutionarii! Daca
aberanta OUG nr.11/2014 trece, maine, un intreg popor va fi stimulat sa-si
lichideze militarii si revolutionarii, adica singurele forte, cat de cat
organizate, capabile sa aprinda scanteia rezistentei in fata proiectatei
desfiintari a Romaniei de catre hotii si asasinii externi, cu complicitate
interna, prin deloc necesara reforma constitutionala, la fel de inutila si
periculoasa ca cea din 2003, care va proclama REGIONALIZAREA / FEDERALIZAREA.
Vor castiga, oare, comunist-globalistii, astazi,
numiti “neoconservatori”? Ce mesaj “istoric” ne-a adus taticul lor, Joe Biden,
pe 21 mai 2014? Cine este desemnat sa fie presedintele “ales” al Romaniei?
Vom vedea, poate, in cele ce urmeaza………
(VA
URMA)
Col.(r)
dr. Mircea DOGARU
Presedintele
SCMD
